Obiective turistice

Statuia Independenţei de la poalele Dealului Capela vegheză de aproape un secol asupra Râmnicului, monumentul fiind considerat de mulţi istorici o carte de vizită a oraşului, un simbol al României moderne. Independenţa este întruchipată de o femeie tânără cu chipul îndurerat. Aceasta ţine în mână stindardul naţional şi o cunună de lauri, deasupra unei cărţi în care sunt trecute cu dalta numele eroilor vâlceni căzuţi în Războiul de Independenţă. Impunătorul monument a fost dezvelit în luna mai a anului 1915 şi este opera a sculptorului craiovean Ion Iordănescu. Statuia a fost ridicată la iniţiativa fostuluiprefect Gheorghe Sabin, unul dintre vâlcenii care au participat la războiul de eliberare de sub jugul otoman. Acesta s-a ocupat personal de colectarea de fonduri de la populaţie pentru ridicarea monumentului. “Un mucalit i-a spus „Miss Liberty” şi mulţi au alintat-o cu acest apelativ. Concitadinul glumeţ se gândea, desigur, la sora ei, ceva mai bătrână, de peste ocean, opera sculptorului Bertholdi, unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale libertăţii şi democraţiei. (…)Pentru a face cunoscut modul în care s-au strâns şi cheltuit banii pentru lucrările de ridicare a monumentului dinRâmnicu Vâlcea, doctorul Gheorghe Sabin a tipărit o broşură al cărui titlu era „Darea de seamă a […]

Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita. Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcii, datand din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a ramas in constiinta urmasilor drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” si care a fost „dascal de musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului. Anton Pann (1794, Sliven Bulgaria – 1854, Bucuresti) s-a refugiat in 1812 in Bucuresti, iar in 1827 a fost numit profesor de muzica bisericeasca la Seminarul din Rm. Valcea. Indragostit de nepoata staretei de la manastirea Dintr-un Lemn a fugit la Brasov, unde cei doi tineri s-au casatorit la biserica din Schei. In acest timp a avut loc si schimbarea numelui initial, care a devenit Antonie Pantoleon si mai apoi, mai scurt, Anton Pann dupa cum este redat in tipariturile vremii. Din 1828, revenit la Bucuresti a desfasurat o activitate de profesor de muzica si de tipograf avand atelierul sau propriu, unde au fost editate toate lucrarile sale literare si muzicale. Dupa victoria revolutiei in Tara Romaneasca , la 29 iulie 1848 in Parcul Zavoi din orasul Rm. Valcea, Anton Pann a participat […]

  În anul 1998 Parlamentul României proclamă ziua de 29 iulie ca “Ziua Imnului Naţional al României”, la iniţiativa unui grup de parlamentari vâlceni. Noi trebuie să fim mândri că aici, la Râmnicu Vâlcea, s-a cântat pentru prima oară marşul revoluţionar “Deşteaptă-te române!”, transformat într-un înălţător îndemn la deşteptare naţională, îndemn care i-a însoţit pe ostaşii români în luptele pentru neatârnare şi libertate naţională, pe care le-au purtat după Revoluţia de la 1848.   „Andrei Mureşanu a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie: Deşteaptă-te, române!”, spunea Titu Maiorescu. „Deşteaptă-te, române!”este „Imnul nostru Naţional”, s-a impus de la sine la Revoluţia din 1989, fiind cântecul patriotic împletit cu viaţa şi cu istoria noastră; Decretul-lege din 24 ianuarie 1990 l-a oficializat ca Imn Naţional. Prin textul Imnului Naţional ne recunoaştem, ne exprimăm iubirea faţă de Patrie şi ne prezentăm lumii. Autorul textului a rămas însă de cele mai multe ori un nume: Andrei Mureşanu.   Sursa: http://www.realitateavalceana.ro

Cladirea care adaposteste Muzeul de Arta a apartinut familiei Nae si Tita Simian originari din Salistea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de incaltaminte in Rm. Valcea, la jumatatea secolului XX. Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, insumand doua tipuri de spatiu, unul punand an valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construita in 1940, de arhitectii Gheorghe Simotta (1891 – 1979) si Nicolae Lupu (1905 – 19xx), ambii de orientare neoromaneasca si un altul neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu transformarea locuintei in muzeu. Spatiul eclectic, dar armonios, al partii „istorice” a cladirii, reuneste elemente stilistice multiple romanice, gotice, renascentiste, creand o impresie generala de vila italiana, accentuata de existenta gradinii interioare, terasata, cu portic si acoperis din olane. Expresie artistica, puternica si primitoare a constructiei, determina o organizare expozitionala care sa valorifice la maximum acest efect. Din aceasta cauza expunerea muzeala nu este realizata, neaparat, in mod sau cronologic, fiecare incapere devenind un tot de sine statator, incercandu-se, pe cat posibil, evitarea monotoniei si exploatarea unor efecte scenografice. Expozitia permanenta a Muzeului de Arta, reuneste lucrari de valoare de pictura si de sculptura romaneasca, apartinand unor artisti de renume de la sfarsitul secolului […]

Muzeul de Istorie a Judetului Valcea este adapostit in cladirea fostei „Scoli cu ceas”, un edificiu reprezentativ pentru orasul Ramnicul, din secolului al XIX-lea. Colectiile expozitiei permanente sunt dispuse cronologic, dezvaluind vizitatorilor anii de vietuire neintrerupta pe aceste locuri, care se intind de-a lungul vaii Oltului, la poalele Carpatilor. Expozitia permanenta se deschide cu marturii arheologice din epoca paleolitica, neolitica si din cea a bronzului expuse intr-o realizare grafica moderna. Din perioada cuceririi Antichitatii, in expozitie atrag atentia siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnita, castrul roman Arutela – Caciulata. Sursa: http://www.muzee-valcea.ro

Muzeul Satului Vâlcean si-a conturat profilul sau tematic înca din 1974 sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare, imaginea functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale. În organizarea acestui muzeu în aer liber, s-a tinut cont de câtiva factori constitutivi ai unui sat adevarat – formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate elementele sale – în functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile comunitare, transferate din diferitele localitati ale judetului Vâlcea. În prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale: 1. Sectorul Gospodarie – locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12.000 piese muzeistice, ilustrând structura gospodariei, în functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind în acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe încaperi. În cadrul muzeului, se remarca în mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate în viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), în pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori în cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi). Alaturi […]